Nu'mi spune c'avem un sentiment ruginit.De ce ma lasi sa m'amagesc cu un chip cioplit?Ma doare rama vietii caci stiu ca n'am sa pot iesi din ea atat timp cat exista o inima de doua ori cat a mea...in tine.Cum poti randa privirea asta trimitamd'o la capat de film unde e doar incolorul bandei si nici vocile nu se mai aud?Crestem o data cu timpul sau ne pierdem in nisipul clepsidrei?Tu alegi.Eu am ales de mult ca un votant lipsit de obiectivitate.Te'am ales pe tine,pe noi.Cum poti arunca la gunoi si strivi in noroi camasa propriului razboi?Doar stii ca l'am dus in doi!...sau a fost o ambitie...ooo,asa s'ar explica multe.Dar nu s'ar ierta nimic.Nu mai ferit de fiorul rece din inima ta ce e pe cale sa inghete ultimul fragment cu noi de pe retina mea.Ma lasi sa pier?Te mai intreb o data dupa care imi voi face bagajul.Nu ma mai cunosti?M'ai cunoscut vreodata?Sau am fost un alt pieton iesit sa'si limpezeaasca gandurile exact pe aceiasi strada?Am aripi de plumb.M'am infratit cu Hades sau ii sunt supus si ard.Sau ma lasi sa disper in fata destinului ca Kierkegaard.Lasa'mi pianul macar.NU,nu, il poti lua cu tine dar mai agita clapele o data caci o sa'mi fie dor de ele.Aveam si o harpa.Stiu,ne'am pierdut tot ratacind printre coarde dar acordul prost de sol ne'a indepartat definitiv.Raman cu o nota proasta ce o aud din vioara unui tigan beat.Macar e sincer.