sunt doar amintiri si nu mai sunt cum eram...nu mai stau c'un suflet de copil si un nas lipit de geam...nu mai sunt cum eram,nici eu ,nici lumea...nu stiu sa cinstesc ziua a 7 a caci dupa ea maine e lunea...si e iar ironic,imi amintesc doar ca sa nu uit...mi'am prins copilaria arzand intr'un ibric pe foc,scurt...sunt singur la joaca de mult,cui sa ii dau leapsa?...as vrea,matur,peste tot ce doare sa pot trece exprimand ''hop si'asa'' ...interesul cui ii mai aprind?pe cine mint?canta'mi ultima oara...sunt o tigarta uitata aprinsa langa o cafea amara...o privire ca a mea va'ngheata,imi tin ochii inchisi...ca lucifer,am ingeri ce m'au pus la zid ca un afis...sa fiu cel din'nainte?oare mai pot?oare mai am cum?mereu am fost singur,singur pe drum,doar eu in acest nebun...mai lasa'ma sa zbor,atarn cu o ata de un nor...privirea ta ascutita ma prabuseste incet,uite'ma,azi mor...
sunt omul de hartie descult de gand
Un comentariu:
iti multumesc de comentariu, bunul meu om. din fericire la ora aceasta sunt matol si pot fi sociabil ;)
Trimiteți un comentariu