Ce frumos e când poți să îți rezervi 5 minute să observi lucruri simple dar interesante.Cum ziceam în postul cu Soni, n-am dormit noaptea trecută.Am citit cu normă întreagă, 8 ore.Să mă mențin alert, ieșeam la țigară pe balcon.Puneam un hanorac pe mine și ieșeam.Aseară la prima privire din balcon vedeam o întindere de zăpadă plină de amprenta omului.Pași bine adânciți, cărări prin zăpadă, drumul bătătorit bine de mașini, locul unde erau mașini după masa era puțin acoperit cu zăpadă.Urmele oamenilor pe natură.
Toată noaptea a nins.Ușor, lins, mărunt și parcă dădea semne că nu e rea ninsoarea dar și că nu avea de gand să se oprească vreodată.A fost genul de ninsoare ușoară ce te face să crezi că o să dureze așa o veșnicie.Încet și sigur până dimineața pe la 6 când am fost din nou atent la ce se întâmpla în jur, am observat cum toate urmele omului, pașii, dârele cauciucurilor, drumul, cărările din fața blocului, mașinile parcate, toate, erau acoperite într-un alb superb, parcă totul era o mireasă iar omul se căsătorea cu natura.Așa se va întâmpla într-un sfârșit.Oricât am încerca, natura ne va acoperi toate urmele, amprentele pe care ni le creăm pe acest pământ.
Binențeles că a venit ora când lumea mizeră a reapărut în viață, au ieșit toți în goana lor cotidiană și tot ce a făcut natura noaptea, omul a distrus ziua.Căcat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu