rece

de-ai vedea o clipă, doar,
chipul meu
răvăşit de tine.
pieptul meu palpitând după tine,

visele mele răscolite de carnea ta,
pe care o simt,
trecând peste parfumul şi fiorul atingerii tale.

carnea ta, suculentă,
pulpele şi sânii tăi,
carnea ta fragedă
şi de-o curăţenie ca laptele.

cutele din spatele genunchilor
ce nu-ţi strică piciorul,
ci-ţi fac mersul  fluvial.

de-ai vedea cum văd eu
lumea, te-ai narciza.

de zece ori, în zece cărnuri de-ale tale
mi-aş înfinge sufletul
cu fiecare canin al dorinţei.
fiecare incisiv al simţurilor.

dar ce să faci tu,
cu carnea mea împachetată
în ziar(d-ăla de se distribuie gratuit)
ca un parizer,
să te otrăveşti prin prafuri şi mâzga
ce-ţi ofer, pe masa asta
din şantierul gândurilor?!

stai la rece,
să nu ţi se altereze privirea şi visurile.