de dimineaţă nu ştiam scrie şi acum nu mai am cui

dimineaţa înghiţisem în fugă nişte cereale

(cu tot cu surpriza din ele) plus o gură mare de lapte,

care probabil îmi va face rău la stomac mai încolo.

ieşisem pe uşă în tenişi chinezeşti.

pâine şi ţigări lui tata, chei la gât, 5000 în buzunar,

aprozar,

tatuaje pe trotuar şi corcoduşe direct de la producător.

pe la prânz mă sunase mama să vin la masă.

pantofii mă strângeau puţin şi cravata mi-era strâmbă.

ţigările nu le fumase tata pe toate

şi

vinul era vechi şi bun.

ieşeam pe uşă tot în fugă,

spre birou, ulei, tacâmuri noi, cafea cu şefu’.

3 kile de ardei, reviste şi abonamentul la net.

supermarket şi claxoane, stres şi ştiri la radio.

seara n-o mai găsisem pe mama acasă şi nici nu

pregătise masa. mi-era rău la stomac.

mămăligă şi cartofi fierţi cu boia. un sifon lung, sorbit la tvr.

ţigările s-au terminat de mult.

bocancii mă strâng puţin dar m-am obişnuit cu ei.

respir destul de greu.

inima-mi pompează colesterolul în tot corpul.

cineva îmi spune să dorm.

să dorm? cumplit.

de dimineaţă nu ştiam scrie şi acum nu mai am cui.